Prima atestare documentară a aşezării situate la nord-est de Satu Mare, care şi-a primit numele de
la pârâul Nagyégre, provine din secolul al XIV-lea, deşi potrivit istoricilor, Agriş este un sat care a existat deja cu mult înaintea acestei date. Localitatea era moşia strămoşească a familiei Egry, căreia i-a dat şi numele. Aceaştia au avut în proprietate aşezarea fără întrerupere din anii 1300 până în secolul al XIX-lea. Deşi în 1366 László şi János Egry şi-au amanetat domeniul familiei Vasváry, în scurt timp l-au redobândit prin forță, fapt pentru care au trebuit să dea socoteală regelui. Limitele sale au fost marcate în 1374 conform jurisdicţiei vremii. Dar discuțiile asupra proprietăţii nu s-au aplanat, mai mult, au degenerat în procese şi violenţe, astfel că în anii 1420 a fost solicitată o nouă determinare a
hotarelor aşezăr În perioada Reformei, preotul său s-a aflat printre cei nouă pastori care în 1569, au participat la disputa religioasă de la Oradea în prezenţa principelui Ioan Sigismund, împotriva unitarienilor Giorgio Blandrata şi Ferenc Dávid. În 1822, la Agriş a avut
loc renumita congregație care a stabilit teritoriile noilor protopopiate..
Biserica din Agriş nu a fost menţionată în surse medievale, însă în afară de turnul neogotic ridicat Traforul ferestrelor cu terminație ogivală prezintă muluri identice, formate din două semicercuri şi un cerc deasupra lor. Nava tăvănită este despărțită de cor printr-un arc triumfal oce se termină în arc frânt. În lipsa cercetărilor nu au fost încă identificate nici uşa sacristiei, nici tabernacolul sau eventualele sedilii. Bolta stelată a corului se sprijină pe console piramidale – ce purtau inițial probabil blazoane – prin intermediul unor coloane adosate.
Judecând după detaliile sculpturale gotice, clădirea a fost ridicată probabil la începutul secolului al XVI-lea, la inițiativa familiei Egry, proprietari ai localității.
[Best_Wordpress_Gallery id=”5″ gal_title=”oldmap”]